24 mai 2010

O seara...


Doar una, dar care o sa ne rămînă, sper eu, în memorii mulţi ani de acum încolo, seara în care noi fetele o sa fim schimbate total, seara în care o sa arătam cat ne-am pregăti pentru banchet, seara în care o sa ne spunem practic "La revedere!".
Gen Cenusareasa, o sa plec noaptea si lasînd totul în urma, sperînd ca poate...peste cativa ani o sa ne întîlnim toţi si o sa rîdem de perioada gimnaziului, o sa rîdem de ceea ce acum ne face sa plîngem, o sa rîdem de problemele pe care i le făceam domnului Diriginte, o sa rîdem de noi...de personalitatea din noi, de copilul din noi. Si poate o sa realizăm cat de mult am contribuit fiecare in maturizarea tampitilor de la noi din clasa.
Sper ca aţi înţeles ca este vorba de banchet, da, banchetul seara aceea minunată în care o sa dansam, cîntăm, îmbrăţişăm, pupăm si tot ceea ce o sa fie pentru ultima data.

Revenind, acesti ani pe care i-am petrecut împreuna au fost plini de momente frumoase, sau mai puţin frumoase, hop-uri si neînţelegeri, cu toate astea ne-am ajutat la nevoie si ne-am sfatuit între noi...

Unele amintiri sunt chiar penibile si nu pot sa-mi imaginez ce a fost in capul nostru atunci, poate nu am făcut prea multe acţiuni împreuna, însă am profitat de fiecare moment si am fost unul langa altul, spre sfîrşit vreau sa spun ca nu îmi pare rău de absolut nimic si dacă as putea sa dau timpul înapoi as profita de fiecare moment pe care l-am petrecut cu voi !