Agale se aşează lîngă mine, îi simt prezenta chiar si atunci cînd sunt obosit sau neatent, se pune încet în pat, probabil crede ca dorm, cu ochii închişi o privesc .
Mă rasucesc, încerc sa o admir mai bine, se aşează cu spatele la mine, o iau uşor de solduri si o trag spre mine, încercarea mea de a fi romantic devenind tare stangace, neavînd acea abilitate de a fi subtil.
- N-ai somn, sau ? îmi spune cu o voce caldă, după mult timp simn asta iar .
- Sincer...nu .
Se întoarse spre mine, mă lua uşor în braţe si mă sărută, cum nu se mai întîmplase de mult. Am adormit îmbrăţişaţi .
- Buna dimineaţa ! spun încet .
- Neata, îţi urăsc sforaitul, ar fi bine sa faci o vizita la doctor, sau mai bine sa te laşi de acele ţigări nenorocite .
- Poate...
Mă privii respingator si îmi întoarse spatele, rămînînd atintit la acea silueta care m-a fermecat, si care mă fascina si acum . Ieşind din încăpere o privesc în ansamblu, mă domina din toate punctele de vedere, probabil asta m-a atras mereu la ea .
Revine, aranjandu-si bluza mă priveşte si îmi şopteşte :
- Ar fi cazul sa mă mai scoţi si pe mine...undeva !
- Ar fi, însă vremea ne împiedică...
- Bun, eu ies . La revedere ! îmi spune printre priviri aruncate .
Din acea zi, n-am mai vazut-o , rămînînd adesea atintit la geam în fiecare zi ploioasa gandindu-ma "si...ce te miri ?!"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu