..si n`a mai venit.

Nu stiu cine a plecat, dar in fiecare zi realizam ca o parte din noi dispare/apare...sentimente, amintiri, idei, relatii, cuvinte, sperante, iubiri...ganduri bune/rele...totul dispare sau apare mai repede decat te`ai astepta.
Asa a plecat si el, exact cand ea nu se astepta, intr`o zi de toamna, inceput de toamna, pentru ea era dragostea ei de`o vara, pentru el era distractia lui de`o vara . Trist . Dar aveau in comun un lucru : sentimente . Ambii pastrau sentimente unu` pentru celalalt, pentru ea in fiecare zi erau mai patrunzatoare, mai ample, mai puternice, mai vizibile..pentru el cu fiecare zi, fiecare dos, fiecare zambet aruncat pe strada din partea unei necunoscute apareau ca trecereai ei in umbra, nu`i pasa . Chiar nu`i pasa, nici de ea, nici de sentimentele ei . De ce ea era cea care suferea ? De ce ? Nu merita asta, dar timpul a trecut peste ea, peste sentimentele ei ce pareau fara margini, peste tot ce era umbra lui .
Anii au trecut si peste el, alte fete, alte sperante, alte amintiri, sentimente, idealuri aruncate. Parasite . Disparute . Uitate. Asa era si el, ca un obiect folosit, uzat...ajunsese uitat, acum tanjea dupa ceea ce avea, tanjea dupa ea, dupa amintirea ei, iar ea...ea il uitase .
Noi fetele, suntem asa : Avem o relatie, iubim, suntem parasite, suferim, uitam, mergem mai departe.
Iar baietii : au relatii, iubesc, parasesc, nu sufera, uita, nu merg mai departe, exact atunci cand au impresia ca nu exista nimeni pentru ei apare imaginea ei, ea ce a fost pentru el..idealul pierdut .
A iubit si a uitat .

A iubit si a pierdut .





